Mărirea gradului de siguranță a barajului de la Colibița este un proiect mai vechi care pe care Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud l-a reglementat încă din anul 2017, în sensul în care atunci a fost emis un acord de mediu. Practic, de mai bine de cinci ani de zile există acest aspect pe ordinea de zi, însă proiectul a suferit modificări substanțiale.
„În acest moment APM BN va lua decizia de emitere a acordului de mediu, practic a unei decizii de încadrare fără evaluarea impactului de mediu și fără decizie SEICA, iar în data de 28 iulie vom avea acordul de mediu pentru acest foarte important proiect al județului nostru, un proiect mare, finanțat din fonduri europene în valoare de peste 22 de milioane de euro”, a declarat Sever Roman, directorul APM BN, pentru prajituracupiper.ro.
În anul 2017 s-a primit acel acord de mediu pentru varianta de la acea vreme a proiectului. În 2019 s-a revizuit acel raport de mediu și s-a dat o nouă decizie de modificare, la bază fiind patru studii: studiul de impact asupra mediului, studiul climatic, studiul de biodiversitate (fiind vorba de situl Natura 2000 Cușma) și studiul SEICA al impactului corpului de apă.
Este vorba de un proiect complex de refacere a structurii barajului, a măștii acestuia dar și a hidroagregatelor din interior, lucrări de mare amploare, de reparații capitale. De la darea în folosință a barajului, din 1982, acesta nu a avut nicio intervenție legată de structură, astfel că aceste reparații capitale sunt necesare.
De ce acest proiect se numește „punerea în siguranță a barajului”?
Compania EPMC Consulting, la cererea Apelor Române, justifică necesitatea investiției de refacere a măștii barajului de la Colibița astfel:
“Din analiza datelor și a stării lucrărilor de la barajul Colibița rezultă că barajul nu îndeplinește condițiile de funcționare în siguranță. Pentru ca funcționarea acestuia să aibă loc în condiții de siguranță deplină sunt necesare reparații, reabilitări și înlocuiri.
Risc cedare baraj (accident) – cca 36% din populația județului ar fi potențial afectată în scenariul de cedare a barajului (a se vedea Planul de acțiune în caz de accident la barajul Colibița 2016-2025 precum și Raportul de modelare). Este vorba de 128.503 locuitori potențial afectati în scenariul de cedare a barajului, din care 1.439 în risc de pierdere a vieții. Conform <<Planului de acțiune în caz de accident la barajul Colibița 2016-2025>>, bazat pe simularea la ruperea barajului, rezultă că dezastrul hidrologic (cca 75 mil. mc) ar afecta 16 localități în aval, inclusiv municipiul Bistrița. Conform rezultatelor modelării scenariului de cedare al barajului, obiectivele identificate în risc direct de inundații includ 6.659 proprietăți, 156 obiective socio-economice și 17 obiective culturale, 990 ha teren agricol, alături de infrastructura aferentă (peste 100 km de drumuri, cca 19 km de cale ferată, stație de epurare, priza de apă, linii electrice etc.). În scenariul de cedare a barajului, ar fi afectați direct 19.439 locuitori din care 1.439 cu risc de pierdere a vieții omenești, și indirect până la 128.503 locuitori, populația totală a celor 16 localități.” – arată memoriul, bazat pe studiul întocmit de specialiști.
“Astfel, atât starea măştii barajului, cât şi starea echipamentelor hidromecanice impun realizarea unor astfel de lucrări importante de reabilitare, în timp ce continuarea exploatării în actualele condiţii (cu nefuncţionarea golirii de fund) implică riscuri foarte mari care nu pot fi acceptate: o eventuală rupere a barajului ar produce efecte devastatoare, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti, pe întregul sector situat în aval de baraj, cca 36% din populația județului fiind potențial afectată.” – mai arată studiul, citat de bistritabusiness.ro.
Inițial, valoarea investiției era de 234,8 mil. lei, însă acum, investiția de la Colibița asumată de Guvern în urmă cu câțiva ani, în mandatul ministrului Deneș, e evaluată la peste 22 milioane de euro, după ce proiectul a suferit modificări, în sensul în care s-a renunțat la amenajarea împotriva inundațiilor pe sectorul cursului de apă Bistrița în aval de acumularea Colibița și până la confluența cu râul Șieu, pe o lungime de 51 de kilometri, „betonarea” râului fiind problema majoră contestată de experții JASPERS și la care s-a renunțat între timp.
La acel moment s-a început golirea lacului, proiectul fiind cu probleme pe masa „finanțatorilor”, însă s-a revenit și lacul a fost reumplut.
Mai multe despre aceste lucrări care vor cuprinde inclusiv golirea lacului Colibița, precum și perioada estimată a începerii lucrărilor, în interviul de mai jos în care interlocutor este șeful APM BN, Sever Roman. BONUS: câteva informații interesante despre groapa ecologică de la Tărpiu, acolo unde se va începe o nouă etapă a proiectului de gestionare a deșeurilor:
