Joi, 20 octombrie 2022, Complexul Sportiv Polivalent „Unirea”. Gloria 2018 joacă primul meci acasă, în „casă” nouă. Poziția în clasamentul Ligii Florilor nu este amenințată, pentru moment, însă un rezultat pozitiv poate stabiliza „bronzul” național. Măcar până în decembrie…
Deși noua sală nu s-a umplut ca în cazul partidei dintre România și Spania din cadrul Turneului Carpați, totuși, bistrițenii au fost prezenți pentru susținerea echipei de suflet. Probabil puțin peste 1.500 de oameni, hai să zicem 1.800 privind optimist.
Gloria 2018 a intrat pe suprafața de joc din poziția de favorită nu doar din postura de gazdă ci și din cea a poziției în clasament a celor două echipe: locul 3 pentru Pașca & Co. și poziția a 5-a pentru „dunărencele” lui Buceschi.
Dunărea Brăila nu a venit la Bistrița pentru figurație, iar asta s-a văzut în joc. Gonzales, Schmeltzer (ex-Gloria 2018), Lavko, Liscevic sau Șerban fiind în formă bună. Șerban chiar prea bună, goalkeeperul Brăilei, fiind cu paradele la ea. Un joc de echipă bine conturat atât în ofensivă cât și în defensivă, însă nu impenetrabil.
Portarul oaspetelor și-a făcut damblaua la Bistrița prin paradele sale, însă a și fost luată la țintă de sportivele rosso-nere. Și ea, și bara porții sale, iar Pristăvița și Tamires știu asta.
Revenind la sportivele grazdă, impresia generală lăsată în minunata sală a fost una de surmenaj, oboseală maximă, de parcă abia au sosit cu autocarul după vreo 25 de ore de mers și vreo 10 partide grele jucate în 3 zile.
Laura Pristăvița, căpitanul Gloriei 2018, a făcut o risipă de energie enormă, însă una asemănătoare unei baterii descărcate. Nimic nu i-a ieșit componentei lotului național de această dată. Dar, se iartă, căci Pristăvița are foarte rar evuluții, să spunem, „leșinate”. A reușit totuși să marcheze de două ori, însă a mai avut și alte cinci aruncări ratate și foarte multe greșeli pe fază de construcție.
Dacă am ajuns la „construcție”, Gloria 2018 nu a arătat aproape nimic în meciul cu Brăila din acest punct de vedere. Multe situații de joc pasiv, prea multe chiar, momente care au dus ori la încercări neinspirate de finalizare, ori la contraatacuri ale oaspetelor.
Tot la capitolul „soluții extreme” în atacul Gloriei 2018 se înscrie golurile marcate de cea mai bună jucătoare a Bistriței din partida cu Dunărea, Sonia Seraficeanu, extrema naționalei României reușind să puncteze de șase ori, având doar o singură aruncare ratată.
O altă „dezamăgire” a fost pivotul Tamires Morena de Araujo Frossard. Brazilianca nu s-a regăsit aproape deloc în apele sale, poate cu excepția începutului de meci când a reuși câteva pase superbe. În rest, trei aruncări ratate (bara fiind preferată) la care se adaugă un 7 metri ratat, însă a și marcat de două ori de la punctul de penalty. În schimb a „prins” două eliminări de două minute.
Nici „Roza” Chintoan nu a avut căutare. A marcat un gol și a primit o eliminare de două minute. Nikolic, Zulic și Marcu au primit și ele câte o suspendare de două minute, asta așa, pentru cei care inistă că arbitrajul a fost net favorabil echipei gazdă. Bine, și sportivele lui Buceschi au primit eliminări. Tot șase…
Bianca Bazaliu. Bia, „tunarul ”Gloriei 2018, a fost și nu a fost „în joc”. Dacă e să ne raportăm la jocul echipei, da, a fost în același film: obosită, fără prea multe soluții, cu frică de a trage la poartă. Trei aruncări ratate și două goluri marcate. Mai multe nu se pot spune despre evoluția Bincăi, o altă jucătoare selecționată în lotul național.
Despre frica de a trage la poartă (neasumare, carevasăzică) se poate spune cam la fiecare jucătoare, cu excepția Soniei Seraficeanu, după cum am punctat mai sus. De la Nina Zulic aveam pretenții. Din păcate doar trei goluri în partida cu Brăila, trei ratări și multe greșeli. Cealaltă „zgaibă”, Nikolic, parcă puțin mai alegră decât restul colegelor, însă tot fără fructificări în ofensivă. Din fericire, Zeljka nu ai iertat de la 7 metri reușind să înscrie de toate cele patru ori.
Nicoleta Dincă – meci șters dar cu două goluri marcate la timpul potrivit. Paula Posavec a marcat și ea de trei ori în poarta Dunării, bifând totuși o evoluție mai bună. Tot la laude o menționăm pe Cristina Marcu, ex-gălățeanca fiind foarte „hotărâtă” în apărare!
Senioara Terec Melinda a fost prezentă și ea pe teren, însă nimic notabil. Dumanska a încercat, dar n-a mai reușit forma de zile mari de la Trofeul Carpați. Poate la „europene”, în schimb Renata Luis de Aruda și-a salvat echipa de la un rezultat rușinos! Goalkeeperul Gloriei 2018 a avut intervenții superbe exact atunci când trebuia, acestea fiind și „motorul” revenirii bistrițencelor pe tabelă.
Nu o uităm pe cea care încă ne dă speranțe: Cristina Laslo. Deși încă nerefăcută, Cristina a intrat pe teren, însă nu a reușit să facă o partidă bună. În acest caz se admit circumstanțe. Sperăm la o revenire totală în decembrie, căci, vai!, câtă nevoie vom avea atunci de ea!
Horațiu Pașca spunea că este criticat atunci când câștigă și că e curios dacă va primi felicitări pentru un joc frumos atunci când pierde. Eu unul prefer să-l critic și în același timp să-l felicit la victorii. E mai pragmatic așa, la fel ca jocul pe care-l pune în practică. Prefer pragmatism în acest moment, căci numai așa se pot urma anumite scopuri. Dar zău că mi-aș dori să văd, punctual, și ceva spectacol…
Despre arbitraj… a spus Costrică Buceschi. Nu împărtășesc pe deplin cele spuse de profesor. Acesta susține că echipa gazdă a fost ajutată și că „munca” unora se cam duce pe râpă. Puțin exagerat, dar asta face parte din meseria de antrenor atunci când rezultatele nu sunt cele dorite. Însă nu am văzut pe cineva să laude o brigadă de arbitrii după un meci pe care l-a pierdut.
Cei drept, Ionuț Cazan și Ghesur Suliman, cei doi arbitrii delegați pentru acest meci, au favorizat Bistrița, finuț, pe final de meci. Poate eliminarea jucătoarei Dunării, Liscevic, de la finalul paridei, nu a fost chiar eliminare, dar nici nu se poate spune că a influențat rezultatul final. Iar pe parcursul întregului meci, cei doi arbitrii au avut „dinți” și împotriva gazdelor, asta ca să fim corecți. Pașca a fost la un pas de cartonaș galben și parcă prea repede se semnaliza pasivul când Gloria 2018 ataca. Și observatorul federal, Horațiu Belu, a cam făcut drumuri la banca Dunării…
Rezultat final Gloria 2018 – Dunărea Brăila 25 – 24 (13 – 14). Pe parcursul celor șapte etape scurse de la începutul campionatului, Gloria 2018 a jucat pragmatic, nu spectaculos. Însă pragmatismul lui Pașca ne-a fixat pe locul al treilea la egalitate de puncte cu CSM-ul lui Neagu&Vasile și la două puncte de cealaltă Glorie.
Statistic, Gloria 2018 este în top 3 național la „atac” și tot acolo la „apărare”. Este lider la puncte câștigate în deplasare și rămâne neînvisă cel puțin până în decembrie. Urmează „treiul de foc”, trei meciuri ce pot aranja clasamentul din punctul nostru de vedere.
În 4 decembrie întâlnim Dacia Mioveni în deplasare, partidă care teoretic nu ne-ar da fiori. Apoi urmează greul acestui tur de campionat: 13 decembrie acasă cu CSM București, 23 decembrie în deplasare la Gloria Buzău, iar în ultimul meci al anului, pe 29 decembrie, în noua sală polivalentă din Unirea, partida cu Rapid.
Ideal ar fi să scoatem 12 puncte din cele patru meciuri rămase de disputat din acest an. Pragmatic chiar… Însă trebuie să fim și realiști. Un meci bun cu CSM-ul ar aduce măcar un punct, cu Rapidul sperăm la trei. E foarte greu la Buzău să rupem vreun punct, dar nu imposibil. Să aibă ele o zi slabă și noi una perfectă…
Însă toate astea se pot întâmpla numai dacă jocul impus de Pașca va fi urmat de jucătoare pe teren, iar strategia de joc rămâne una bazată pe pragmatism și nu pe „totul e bine când se termină cu bine”.
HAI GLORIA!
