În tradiţia comunităţii maghiare şi săseşti din judeţul Bistriţa-Năsăud, sărbătoarea Fărşangului (Farsang – Fasching) era considerată una de mare importanţă. Acest obicei străvechi, provenit din supraviețuirea credințelor precreștine, este o sărbătoare a sfârșitului de iarnă, o „înmormântare” simbolică plină de veselie, parade și scene amuzante.
Fărşangul nu are o dată fixă, se celebrează între Bobotează şi înaintea intrării în postul Paştelui, cu toate obiceiurile legate de acest eveniment. Pe toată perioada Fărşangului, este nelipsită parada măştilor şi a costumelor populare, iar gospodarii satului se distrează, de la cel mic la cel mare, defilează prin tot satul, cu căruţe şi animale împodobite și imită un obicei sătesc: nunta, botezul sau aratul.
Acest obicei se încheie cu „îngroparea fărșangului”, tot o procesiune cu multă veselie și glume. Elementul central este o păpușă de paie, reprezentând Fărșangul, sărbătoarea în sine, care este purtată prin sat, arsă și „bocită” într-un alai funebru ca la o înmormântare adevărată. La finalul procesiunii prin sat, are loc balul Fărşangului, ultima mare petrecere înaintea Paştelui, la care se servesc o serie de mâncăruri tradiționale, mai ales nelipsitele gogoși tradiționale ungurești.
În judeţul nostru, singura localitate în care se organiza această veche tradiție populară, de „alungare a iernii și a răului” era Țigău, dar de 3 ani acest eveniment a devenit unul itinerant, astfel locația schimbându-se de la an la an.
În acest an petrecerea de Fărșang a fost găzduită de comunitatea maghiară din Tonciu, în data de 24 februarie. Evenimentul a început de la ora 16.00 cu pornirea alaiului de nuntă din centrul satului. Străzile din Tonciu au răsunat de o atmosferă plină de veselie, cu muzicieni, formații de dansuri populare, mascarade, costume din ce în ce mai frumoase, cântece și dansuri. De-a lungul drumului s-a oferit ceai și gogoși tuturor participanților.
Momentul final al carnavalului a fost arderea unei păpuși de paie, adică „îngroparea fărșangului”, moment când murdăria și tristețea sunt înghițite de flăcări, iar distracția este înlocuită de liniștea Postului Mare.
Programul a continuat pe scena Căminului Cultural din Tonciu, unde s-a desfășurat un amplu program artistic, cu participarea următoarelor formații de dansuri populare maghiare: Formația de dansuri maghiare „Vadrózsa” din Bistrița, Formația de dansuri maghiare „Tulipán” din Teaca, Formația de dansuri maghiare „Kéknefelejcs” din Matei și Formația de dansuri maghiare „Cseresznyevirág” din Cireșoaia.
Evenimentul s-a încheiat cu Balul tradițional de Fărșang.
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud a susținut întotdeauna cercetarea și promovarea culturii minorităților din județul nostru, urmărind de fiecare dată, punerea în evidență a valorilor etnice locale și a tradiţiilor specific acestora.
Photo Credit: Szabó Dalma și Máthe Loránd
Postare propusă și material realizat de Szabó Dalma, referent cultura minorităților naționale – Serviciul Cultură Tradițională, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.28
