În ultima perioadă, prezența urșilor în apropierea unor locuințe a fost semnalată în mai multe zone ale județului, în foarte multe cazuri populația fiind avertizată prin intermediul sistemului RO-ALERT. Apropierea marilor omnivore de civilizație este o consecință naturală, logică, atunci când specia nu este ținută sub control.
În urma evaluării de primăvară 2021 pentru speciile de urs brun și lup, Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud anunță că a fost evaluat un număr de 797 exemplare din specia urs și 258 exemplare din specia lup.
În cazul lupilor este vorba de o creștere a efectivelor cu 22 de exemplare, de la 236 în 2017, până la cei 258 de lupi numărați în această primăvară. În schimb, urșii au avut o creștere a evectivelor mult mai mare. Astfel, la numărătoarea de primăvară în anul 2017 au fost identificate 571 de exemplare, iar la cea din acest an 797, adică o creștere cu 226 în patru ani ceea ce înseamnă cu peste 50 de urși în fiecare an mai mulți decât erau în anul precedent!
În județul Bistrița-Năsăud, în baza Ordinul ministrului mediului nr. 724/2019 pentru aprobarea nivelului de intervenție în cazul speciilor de urs în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante, în perioada iulie 2019 – mai 2021 au fost aprobate spre recoltare un număr de 7 exemplare din specia urs, din care au fost recoltate toate cele 7 exemplare.
Cu alte cuvinte, cotele de recoltare pentru ultimii doi ani au fost de 7 exemplare, însă numărul de urși din pădurile bistrițene a crescut cu mai bine de 50 pe an.
Chiar și în acest context în care ursul face ravagii prin gospodării și deja atacă omul fără absolut nicio frică, vânătorii sunt puși la zid de către o bună parte a societății, evident cea neafectată de acest fenomen.
Dragoș Hârjoabă, administratorul celui mai mare fond de vânătoare din România (Valea Marea – Munții Rodnei), se zbate aproape zilnic în mediul online pentru a atrage atenția asupra acestui fenomen, fiind în joc nu doar evoluția necontrolată a unei specii aflate în vârful lanțului trofic cinegetic, ci și viața oamenilor.
Hârjoabă povestește într-o postare despre metodele de autoapărare ale gospodarilor din zonele în care ursul a ajuns să se plimbe ca pe bulevard:
„Ieri am fost la Colibița, perla Porții Transilvaniei. Am acolo o bucată de teren unde îmi doresc să fac un mic restaurant. Nu am putut intra pe proprietatea mea datorită unui gard electric instalat de vecini. Nu am putut intra nici în curte la vecini tot din cauza gardului electric. Nici la cel din stânga, nici la cel din dreapta. I-am sunat să scoată gardul de la baterie ca să pot intra. De două săptămâni în fiecare seară vine ursul și se plimbă nestingherit, verifică ce face fiecare la gratar, dacă a pus condimente suficiente, dacă e bine marinată carnea… Pe urmă merge pe la tomberoane să verifice dacă e pus plasticul la plastic, sticla la sticlă. Atrage pe urmă atenția turiștilor să reducă volumul la muzică. Și-a luat în serios rolul de stăpân. Nu se mai teme. Seara doarme la ușa cabanei vecinului. E drept, și turiștii sunt mai liniștiți, pot lăsa mașinile descuiate, au certitudinea că nu le fură nimeni nimic. Vă așteptăm la Colibița!”.
Tot el renunță la sarcasm și devine, în continuarea postării sale, foarte acid și vehement la adresa celor responsabili:
„Nu este zi în care ursul să nu facă pagube, nu este zi în care zeci de localități mai mici sau mai mari să nu primească mesaje roalert cu atenționări referitoare la apariția urșilor. Noi ce facem? Suntem un popor automutilat de politicieni corupți, incompetenți și lipsiți de raționament, de activiști care au doar interesele lor financiare, de cetățenii buni la suflet care între două grătare făcute pe balcon la etajul zece își dau cu părerea despre ce se întâmplă în pădure.
Zilele trecute un suflet de 3 ani a fost luat de lângă familie. Nu mai contează dacă au fost câinii hoinari sau șacalii. Oricum niciun vânător nu mai are curaj să respecte legea și să împuște câinii hoinari iar șacalii cel mai probabil urmează să fie protejați și ei. Toți oamenii de bine sar în capul vânătorilor, acești oameni fără suflet care ucid din plăcere. Mai nimeni nu știe de fapt ce înseamnă vânătoarea deși culmea, românul se pricepe la toate și mai ales la protejarea bietelor animale. Oricum tot trebuie protejat în țara asta, tot mai puțin omul. Ideal ar fi să dispară toți oamenii de pe pământ ca să putem salva urșii și delfinii. Nu am văzut la nicio televiziune cât de cât importantă să fie aduși specialiști, gestionari, vânători, dar am văzut plin de ong-iști care sunt luați ca repere morale. Ei sunt deținătorii adevărului absolut. Nu am văzut niciunul dintre ei care să își asume măcar 0,0001% responsabilitatea pentru niciun atac. Ipocriților, măcar știți cum o chema pe fetița aceea? Vă spun eu, nu știți. Și nici pe băiatul acela de 39 ani ucis de urs nu știți cum îl cheamă. Mă bucur că știți în schimb că pe ursul ăla îl chema Arthur. El în schimb nu știa că îl cheamă așa. Cele 2 victime chiar aveau nume, familii, prieteni dar asta pentru voi nu contează”.
Concluzia lui Hârjoabă este una de-a dreptul terifiantă, dar cât se poate de reală:
„Haideți să îngrădim toată România cu garduri electrice! Vă rugăm donați pentru protejarea oricăror specii! Omul nu contează, salvați delfinii!”.
Având în vedere creșterea exponențială a numărului de urși, ne întrebăm și noi dacă nu cumva procentul de creșetere al „natalității” la urs nu îl depășește pe cel al natalității la om…
Mai multe despre evoluții, involuții, urși, vânătoareși vânători, în podcastul de mai jos:
